Thursday, September 27, 2007

despre...pentru ca...nu vrei sa? ;))

Pentru ca orice obishnuitza nu e melancolie, ci un soi de dependentza - and there i go again starting my post with a phrase that just kinda fell off Mars or smth ;)); no matter ptr k asha imi place, sa scriu exact cum imi vine, k si akum :D. Revenind...suntem dependenti de orice, de oricine, totul e mai mult decat rutina. "ochii care nu se vad se uita" pentru ca dependenta nu mai e, pentru ca "obishnuitza" a devenit alta/altul, pentru ca e mai simplu sa ramai in cunoscut decat sa te aventurezi, si daca decizi sa te aventurezi frica poate fi coplesitoare sau sentimentul post-factum o strangulare violenta a persoanei tale...
Asa se face ca ....(nu, nu am ajuns in vreo lume fantastica si m-am batut cu dragoni) am fost in....Molinari (da shtiti voi c si cum...cafele, chiul, etc) azi si am vrut sa ma duc chiar la o ora, pentru ca......asha m-am obishnuit, pentru ca dependenta e prea mare, pentru ca senzatia p care am trait-o cand am ieshit azi p usa a fost ...reconfortanta...nu....placuta....nu....obisnhuita....poate...cva al meu, o amintire pe care mi-am impus-o mai demult - tot intr-o dimineatza ca asta, cu alb-cenushiu afara, k fumul de tzigara - pentru shtiam k o sa vina momentul. si cum as putea sa renunt akum? E k si cum as incepe dintr-o data sa mananc zilnic supa/ciorba >:P.....:))) NOT GONNA HAPPEN. Poate pe viitor, dar schimbarea dureaza si trecuturile nu se uita, se rememoreaza - cursing the hell out of human nature here..... - I don't settle old scores, i harbour them!

Despre cum ma simt mai aproape de tine care esti atat de departe decat de oricine lately....despre noi dependente poate, despre cele vechi kre nu se trec, pnetru ca o dependenta e o dependeta si voi, ee bine cate un viciu, mai mic sau mai mare. Pare foarte nashpa din partea mea sa va compar p fiecare cu o sticla d tequila, tigari, cola, Mc, whisky ori CAFEA.

Despre faptul ca t incapatnezi ca si mine sa t joci cu restul, sa nu suferi in proces, sa ti se dea fara sa ceri...otherwise where's the fun ?
Sa faci planuri si sa t tii de ele, pentru ca inseaman cva pentru tine, pentru ca ti-e frica sa pierzi, sa uiti, sa fii uitat, ....pentru e cel mai nasol lucru sa pierzi.

Despre cine a revenit de curand, despre cine scrie, despre cine asculta cva c ii place, fara constrangeri comerciale si sociale, despre faptul c idealul de "a fi integrat" e destul de aproape sper si nu imi pasa imi momentul asta despre el... why not enjoy myself to the fullest, with no worries, why should i want smth complicated after all ...? the small things make me happy - NOTE: nu traduceti asta in romana...nu suna bine :)).

auzi? dar despre tine....? nu vrei sa ...;))?

Friday, September 7, 2007

Take a walk down the aisle, at the end of the mile...give your life to my charms, in the Admiral's Arms

I hear it fading
I can't speak it
Unless you will dig my grave
We fear them finding
Always winding
Take my hand now
Be alive ...
That was the chorous to a darn good song...stiti voi c si cum, si e seara, probabil scriu ptr k mi-e rau si mi-a fost si mai rau, doar k akum durerea e deja surda, m-am obishnuit cu ea si intr-un fel a inceput sa imi placa, e o senzatie lasciva care t sufoca, astepti sa se termine dar park nu ai vrea sa o pierzi ptr k ai inceta sa mai simti. Durerea in general imi reaminteshte de cat de vie sunt, d toate membrele mele, de fiecare vas d sange, de cat d moarta par si ma simt in monotonie si inactivitate. concluzia: prefer durerea unei monotonii...De foarte multe ori mi-am pus problema ca ar trebui sa suport orice fel d durere, fara a schitza makar o emotie, fara frica, fara senzatie...ptr ca pana la urma si durerea e un sentiment si in felul in care ne "bucuram" de toate celelalte ar trebuie sa ne lasam plin d voluptate si in durere. Desi suna teribil de masochistic ceea c tocmai am spus nu neaparat asta e substratul, deoarece masochismul e intotdeauna legat d placere, pierzandu-si intr-un fel conotatiile in lipsa acesteia; durerea in general ar trebui sa denote asta, sa impinga fiintele noastre abjecte catre o senzatie de eliberare, de transcedere catre superior.
So why embrace pain? pentru simplul motiv ca asta e singura modalitate evidenta de a trece peste o frica ce dainuie d secole. ne e frica ptr ca o sa ne doara, ptr k in urma durerii o sa murim, ptr k durerea e sfasietoare si interminabila, durerea este starea melancolica prin excelenta.