Nevoia de a scrie acest post este derivata directa a unei intamplari... "sinistru de codiene". adik exact genul de lucru despre kre auzi in fiecare zi, ba la stiri, ba p la cunoshtiintze, ba d la parintii ultra-ingrijorati de sigurantza odraslei lor, dar care evident nu ti se poate intampla tie, ptr k u ai grija, ptr ca u esti altfel. asta pana cand ti se intampla... therefore, i believe the best word for what me and Teo experience last night was...assault. da, si nu oriunde ci kiar la noi akasa :)), funny shtiu , dar probabil cel mai terifiant moment p kre l-am trait d cva vreme incoace, because i panicked...Oricum am ajuns intr-un final..cam tarziu ce-i drept....la concluzia usturatoare k nu e bine delok sa fii dragutz cu oamenii p kre nu ii cunoshti, in special in scari d bloc noaptea. cine s-ar fi gandit k dupa o "sedinta" de anime :D:D ar fi putut urma o cursa prin scara blocului, o lupta p usi de lift, o balama rupta si doua fiinte tremurande incapabile sa articuleze cva. Tocmai acest eveniment urmat de o sosire prompta a politiei romane kre evident k nu avea c sa faca, ptr k nu avea c sa faca :-??, m-a facut sa ma gandesc serios la reactiile p kre poti sa le ai in astfel d situatii-criza, si cum instinctul de conservare se pune in functiune imediat. Probleme survine cand incepi sa iti dai seama k nu eshti singura, k mai cineva, cineva ff important langa tine, kre e la fel d disperat, poate kiar mai rau, si totul se prabushshte in jurul tau, si atunci intervine starea fizica "CARPA" - tocmai ptr k nu eshti in stare d nimik decat d fuga, ptr k mintea umana nu poate functiona atat de repede, ptr k e "in denial" si refuza sa conshtientizeze c ii se intampla. DE CE?
De ce nu poti sa dai un pumn p kre poti sa il dai, de ce sa nu zgarii cu nishte unghii p kre le ai, de ce sa fii imobil when u'r the ones that outnumber the assailant....? p bune aku eram doua, si nu am fost in stare de nimik....decat sa scapam nevatamate. which in itself is a grand achievement dc consideri situatia, and yet....we were 2...sau mai bine 2 jumatati :)). una spre lift una spre scari...una spre cealalta, departe d monstru. .......*moment d ura profunda pentru omul respectiv si toata rasa lui* .....Aici intervine intrebarea... dc ai avea cva cu care sa t aperi ai putea sa il foloseshti sau inghetzi pur si simplu si fugi in loc sa lupti...M-am framantat o noapte intreaga la gandul k nu am ripostat, k nu am luptat asha cum m-as fi asteptat d la mine.
Now the soul thing left of the whole incident is a distant memory, an empty void, a question: did it really happen? and the resolution to fight back if it ever happens again (God Forbid ;)) ).
Cuz i wanna be able to protect those around me...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment